Proteste masive în Franța: Elevii, sindicatele și „vestele galbene” fac front comun

Furtună pe străzile Franței: O alianță inedită împotriva sistemului?

Totul a pornit la mijlocul lunii septembrie, dintr-un liceu din suburbia pariziană Creteil.

La început, elevii au ieșit în stradă revoltați de clădirile școlare dărăpănate, sălile de clasă supraaglomerate, criza cronică de profesori și inechitățile din sistemul de învățământ.

Valul de proteste s-a extins însă rapid la mii de licee din întreaga țară. Astăzi, manifestațiile scot la suprafață nemulțumiri naționale mult mai profunde: presiunea fiscală, stagnarea economică și o nemulțumire socială generalizată.

Profesorii, sindicatele și studenții s-au alăturat rapid cauzei.

Mai mult, activiștii „vestelor galbene” — cei rămași din mișcarea de protest pentru puterea de cumpărare care i-a dat bătăi de cap președintelui Emmanuel Macron încă din 2018 — și-au îndemnat sâmbătă simpatizanții să se alăture tinerilor.

„Liceenii luptă pentru viitorul lor. Muncitorii luptă să poată trăi din munca lor. Pensionarii luptă pentru demnitatea lor. Căile noastre pot fi diferite, dar îngrijorările noastre converg”, a transmis Jerome Rodrigues, un activist marcant al „vestelor galbene”, într-un mesaj video publicat săptămâna trecută.

Cât de aproape suntem de o explozie socială totală?

Franța așteaptă acum cu sufletul la gură să vadă dacă aceste apeluri se vor transforma într-o mobilizare masivă și coordonată. Autoritățile descriu violențele drept unele dintre cele mai grave din ultimele decenii, raportând peste 900 de polițiști răniți de la izbucnirea protestelor.

Criticii susțin că protestatarii violenți reprezintă doar o mică minoritate ale cărei fapte riscă să umbrească revendicările legitime ale întregii mișcări. În același timp, guvernul este aspru criticat pentru arestarea a mii de minori și pentru utilizarea forței împotriva tinerilor. Datele publicate săptămâna aceasta arată că peste 6.700 de copii au fost reținuți de poliție începând de la jumătatea lunii septembrie.

Avocații pentru drepturile omului trag un semnal de alarmă: mai mulți adolescenți s-au ales cu răni care aminteșc de cele de pe front. Două cazuri au șocat opinia publică. Un băiat de 15 ani și-a pierdut o mână după ce o grenadă cu efect acustic a explodat în apropierea unui liceu din orașul Lens, în nordul Franței.

În același timp, o adolescentă de 16 ani din Tours a orbit după ce a fost lovită de un glonț de cauciuc. Temerile legate de noi ciocniri violente sâmbătă rămân la cote maxime.

„Asistăm la un moment de epuizare în această țară”, a declarat joi prim-ministrul apropiaților, Sebastian Lecornu. „Trăim într-o atmosferă de criză permanentă: războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare.”

Executivul a acuzat partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă că alimentează protestele, acuzație respinsă categoric de formațiune. Deși Franța a suspendat folosirea grenadelor cu efect acustic la protestele elevilor, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a anunțat vineri că a autorizat poliția să le folosească în cazuri de violență urbană gravă.

De ce refuză guvernul să admită eșecul structural?

Nunez a adăugat că autoritățile se așteaptă la o prezență semnificativă în stradă sâmbătă.

Pe rețelele de socializare circulă de săptămâni întregi apeluri pentru ca membrii fostelor mișcări de protest să se alăture noului val.

Un site care monitorizează acțiunile „vesttelor galbene” a listat peste 1.750 de locații unde sunt planificate manifestații la nivel național.

Guvernul a încercat să potolească furia elevilor renunțând la planurile de majorare a unor taxe de înscriere în învățământul superior și promițând să trimită 3.000 de profesori suplinitori în școli. Săptămâna aceasta, oficialii au lansat și o platformă online națională pentru a asculta nemulțumirile tinerilor.

Cu toate acestea, Mathieu Roger-Lacan, profesor de franceză într-o zonă defavorizată și autor al volumului „O limbă proprie”, susține că aceste măsuri sunt doar plasturi pe o rană deschisă și nu rezolvă problemele sistemice.

Au școlile franceze nevoie de o reformă din temelii?

„Dacă ai o piscină care pierde apă, soluția nu e să torni și mai multă apă în ea, ci să-i repari structura — iar asta costă bani”, a explicat el.

Roger-Lacan este de părere că adevărata problemă nu ține doar de câți bani alocă Franța pentru educație, ci de modul în care sunt distribuite aceste resurse. Un raport guvernamental publicat în această săptămână arată că 32 la sută din bugetul Ministerului Educației pentru anul viitor va fi direcționat către pensiile foștilor funcționari publici.

În realitate, elevii nu protestează doar din cauza sălilor dărăpănate sau supraaglomerate, ci din cauza unei anxietăți profunde legate de viitorul lor. Pentru mulți, o diplomă nu mai garantează un loc de muncă stabil sau o șansă reală de mobilitate socială.

Aceste temeri sunt amplificate de declinul evident al standardelor academice. În septembrie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a raportat că elevii francezi de 15 ani au obținut unele dintre cele mai slabe scoruri din istorie la matematică și citire.

„Există o prăpastie uriașă între diploma pe care o oferim la sfârșitul școlii — acordată unei mari părți din populație — și realitatea crudă din jur, în care mulți dintre acești tineri se luptă pur și simplu să scrie corect în franceză”, a adăugat Roger-Lacan.

Valul actual de proteste reprezintă o piatră de încercare extrem de dificilă pentru un guvern prins la mijloc între furia populară în creștere și crizele structurale profunde ale țării.