Opoziția pedepsită cu 4 ani de pușcării pentru postări pe rețelele sociale

Ce legi au invocat judecătorii?

O instanță militară din Tunisia a condamnat-o miercuri pe Olfa Hamdi, activistă cu dublă cetățenie tunisiană-americănă, la patru ani de închisoare. Acuzațiile sunt grave: conspirație împotriva securității statului și instigare armata la nerespectarea ordinilor.

Totul pornește de la câteva comentarii postate online.

Akram Moussa, avocatul ei, a confirmat sentința și a subliniat că dosarul s-a construit exclusiv pe activitatea sa din mediul digital. Această condamnare vine în contextul unei valuri de represiuni împotriva disidenței, intensificate de când președintele Kais Saied și-a asumat puteri de urgență în 2021.

Hamdi, care locuiește parțial în Statele Unite, criticase rolul armatei în politică și ceruse o supraveghere civilă mai strictă. Procurorii au susținut că cuvintele ei puneau în pericol stabilitatea națională și puteau provoca soldații să ignore comenzi. Organizațiile pentru drepturi ale omului consideră însă că acuzațiile sunt o abuzare a legislației antiteroriste pentru a tăia gura opoziției.

Tendință de suprimare sau necesitate?

Tribunalul militar a apelat la articole din Codul Penal care criminalizează „conspirarea împotriva securității statului” și „instigarea la dezobediența ordinelor militare”. Conform acestor prevederi, instanța poate impune până la zece ani de închisoare pentru ofense considerate o amenințare pentru apărarea națională.

În cazul Hamdi, judecătorii au concluzionat că declarațiile sale online îndeplineau pragul legal pentru ambele infracțiuni, deși nu exista nicio dovadă concretă legată de planuri violente.

Moussa a argumentat că procuratura s-a bazat pe interpretări vagi ale postărilor clientei sale, care includeau chemări la transparență și critici la adresa gestionării economice a guvernului. „Nu există o acțiune concretă, ci doar exprimarea unei opinii”, i-a spus el jurnaliștilor.

Apărarea a subliniat constituția tunisiană, care garantează libertatea de exprimare, dar instanța a respins aceste argumente, punând accent pe „imperialul de a proteja forțele armate într-o perioadă de îngrijorări sporite privind securitatea”.

Ce postări au dus la condamnare?

Cazul Hamdi ridică întrebarea dacă Tunisia merge spre o suprimare mai largă a disidenței politice.

În ultimii doi ani, mai mulți jurnaliști, activiști și politicieni de opoziție au fost arestați, au primit interdicții de călătorie sau au fost judecați pe baza unor acuzații similare de securitate.

Observatorii internaționali notează un model clar: sistemul de justiție militară este folosit pentru a ocoli instanțele civile, percepute ca fiind mai independente.

Poate face recurs?

Criticile susțin că aceste măsuri erodează câștigurile democratice obținute după Primăvara Arabă din 2011, când Tunisia era saluată ca model de tranziție pașnică. Susținătorii guvernului contraindică că măsurile de securitate stricte sunt necesare pentru a preveni destabilizarea, în mijlocul turbulențelor economice și al amenințărilor regionale.

Echilibrul dintre securitate și libertăți civile rămâne un subiect de dezbatere fierbinte în societatea tunisiană.

Sentința de patru ani va ține probabil pe Hamdi în spatele gratiilor până cel puțin în 2028, dacă nu reușește un apel.

Cazul său ar putea stabili un precedență privind modul în care statul tratează critica online, riscând să creeze un efect de frică printre ceilalți activiști. Organizațiile internaționale pentru drepturi ale omului au cerut eliberarea imediată a acesteia și alinierea legilor tunisiene la standardele internaționale ale libertății de exprimare.

Cum a reacționat lumea?

Procurorii au citat mai multe mesaje de pe Facebook și Twitter în care Hamdi punea sub semnul întrebării implicarea armatei în politică și îndemna cetățenii să ceară contabilitate. Nu au fost prezentate chemări directe la violență.

Da, echipa juridică a acesteia poate depune un recurs la o instanță militară superioară.

Totuși, în cazuri similare din trecut, recurgele au dus rar la reducerea sentințelor.

Mai multe ONG-uri, inclusiv Amnesty International, au condamnat sentința ca o încălcare a drepturilor la libertatea de exprimare. Guvernele străine au îndemnat Tunisia să respecte garanțiile constituționale, dar s-au oprit înaintea impunerii sancțiunilor.